O generatie de invingatori…
Nascuti în ultimii ani de comunism… Vedem acum in anul 2009 cum casa parintilor nostri este de 50 de ori mai scumpa decat atunci cand au cumparat-o si realizam ca noi o sa platim pentru casele noastre in jurde 50 de ani.
Nu avem amintiri despre primii pasi pe luna, nici despre razboaie sangeroase, dar avem cultura generala, pentru ca asta insemna ceva odata. Suntem probabil ultima generatie care a jucat “Ascunselea”, “Castel”, “Ratele si vanatorii”, “Tara, tara! Vrem ostasi”, “Prinsea”,”Sticluta cu otrava”, “Pac Pac”, “Hotii si vardistii”. Ultimii care au strigat “Un doi trei la perete stai”, ultimii care au folosit telefoanele cu fise, dar primii care am facut petreceri video (inchiriam un video si stateam sa ne uitam la filme 2 zile inchisi in casa). Primii care am vazut desene animate color, primii care am renuntat la casete audio si le-am inlocuit cu CD-uri.
Noi am purtat jeansi elastici, pantaloni evazati, geci de blugi de la turci, iar cine avea firme gen Lee sau Puma era deja lider de gasca. Noi am fost ultimii “Soimi ai Patriei” si ultimii “Pioneri”.
La gradinita am invatat poezii in romaneste, nu in engleza…Si cantam MULTI ANI TRAIASCA nu HAPPY BIRTHDAY la aniversari. Am sorbit din ochi Sclava Isaura, Beverly Hills , Melrose Place , Twin Peaks, Dallas .. si cine zice ca nu s-a uitat ori minte ori nu avea inca televizor.
Reclamele de pe posturile straine ne innebuneau, si abia asteptam sa vina si la noi inghetata Magnum, sau pustile alea absolut superbe cu apa. Intre timp, ne consolam cu inghețată în păhărel si clasicele bidoane umplute cu apa de la robinet, care turnate in cap ne provocau pneumonii.
Si uite un motiv bun sa nu mergem la scoala.
Noi am ascultat si Metallica, si Nirvana, si Ace of Base, si DJ Bobo, si Backstreet Boys si Take That, si inca nu auzisem de manele. Singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu stia pasii, dar toti dansam! Dar spre deosebire de copiii din ziua de azi, am auzit atat de Abba, si de Queen, cat si de noile nume gen Eminem si Britney Spears. Am citit “Licurici”, “Pif”, Ciresarii, si am baut Frigușor si Clopoțel si ni s-a parut ceva extraordinar cand au aparut primele sucuri “de la OrheiVit” fara sa ne fie teama ca “au prea multe E-uri”, iar la scoala beam toata clasa dintr-o sticla de suc fara teama de virusi.
Noi am baut prima Coca-Cola la sticla si am descoperit internetul. Noi nu ne dadeam bip-uri, ne fluieram sa iesim afara, noi nu aveam dolby surround system, taceam toti ca sa auzim actiunea filmului,nu aveam Nintendo sau Playstation ci jocuri tetris(si dendy-uri putin mai taarziu) de care ne plictiseam la o luna dupa ce le cumparam si le uitam pe dulap.
Abia asteptam la chefuri sa jucam “Fantanita”,sau “Flori, fete sau baieti”, sau “Adevar sau Provocare”, sau orice ne dadea un pretext sa”pupam pe gura” pe cine “iubeam”..
Noi suntem cei care inca au mai “cerut “prietenia”, care inca roseam la cuvantul “sex”, care dadeam cu banul care sa intre in farmacie sa cumpere prezervative, care am completat mii de
“oracole”, sperand ca persoana iubita va citi acolo unde scrie “De cine iti place?” ca ne place de el/ea.
Este uimitor ca inca mai suntem in viata, pentru ca noi am mers cu bicicleta fara casca, genunchiere si cotiere, nu am avut scaune speciale in masini, nu am aruncat la gunoi bomboanele care ne cadeau din greseala pe jos, nu am avut pastile cu capac special sa nu fie desfacute de copii, nu ne-am spalat pe maini dupa ce ne-am jucat cu toti cainii si toate pisicile din cartier, Nu am tinut cont de cate lipide si glucide cand mancam. Parintii nostri nu au “child proof the house”, ne-au trimis sa cumparam bere si vin de la alimentara si tigari de la tutungerie.
Noi inca radeam la bancuri cu Pacala si Tandala si ne uitam la “Feriti-va de magarus”.
Suntem o generatie de invingatori, de visatori, de “first-timers” si e cazul sa fim mandri!
“O fo bene” dar era loc de mai bine, voi trece peste totul festul şi mă voi opri acolo unde mă doare… viţa… despot. Ejik îmi spunea că îi vedea a 8-a dată în Moldova, eu îi văd a doua oară şi nu am rămas foarte încântat. Pentru a respectat programul cei din Alternosfera renunţă la bis pentru a economisi din timp, din nu ştiu care motive cei din VDV au pregătit scena cam 20 de minute 
prima bilă neagră, pot înţelege că este o trupă care se vrea a fi importantă, performantă, dar era cunoscut faptul că la 23:00 e stingerea. Într-un final au început, 2 piese foarte dulci şi lente, totul a fost bine până când din prea multă neatenţie sau prea mult Cagor, Despot a scăpat chitara jos, un pic mai târziu microfonul, dar astea se mai întâmplă, am rămas foarte dezamăgit de piesele drive, unde el chiar nu se integra,iar improvizările pe care le încerca Adrian Despot suna urât de tot, păcat. Pe unde mai bine, pe unde mai rău am ajuns la ora 22:55 şi am fost anunţaţi că aici se termină, va răsuna ultima piesă şi spre uimirea tuturor nu a fost nici “un om c-o chitara”, nici “praf de stele”, ci varză 
Au fost şi momente bune, comunicarea cu publicul, piesele lente, dar s-a simţit o mare iresponsabilitate, am avut impresia că au ieşit în scenă şi asta era suficient, numele spune tot. În Basarabia chiar dacă trupe străine vin mai rar, oricum există o cultură şi nu înghiţim orice ni se aruncă. Cu aşa prestaţie nu meritau postura de HeadLineri, ALternosfera au fost cu mult peste. După acest concert Viţa De Vie au rămas cu o datorie foarte-foarte mare faţă de ascultătorii de aici, sper că nu va trebui să aşteptăm foarte mult.
Fid băc